Loading...

joi, 18 martie 2010

în timp

străbat străzi
în jurul cetăţii
mintea mea e în ruine
zidurile plâng
un gând
în lipsa mea
chemarea lor mă sfâşie
şi mă lasă gol
în faţa legilor
sunt spectator
în timp
mă modelez
cu mâinile întinse
devin statuie
pe scena evoluţiei
un rol a luat sfârşit

fără loc de veci
trăiesc
dacă tu vei vrea
în urma mea să scrii
sunt viu


Notă: remarcat de cenaclu' " junimea digitală ".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu