gândurile-mi suferă-n palma singurătăţii
rătăcesc pe cursul izvorului din "obscur"
nu-mi pot întâlni ochii în prezent
nu te mai caut iubire
tac şi te ascult
privesc în lacrimile dragostei
strecor elixirul
esenţelor epuizez exodul cuvintelor
îmi regăsesc echilibrul în "absolut"
îndiferenţa timpului îmi ucide izolarea
Notă: "obscur" este un poem din trecut
"absolut" este un poem de acum
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu