Electrizat de
un posibil infarct
lângă mormântul tău
arestat de un gând,
simt glasul coasei cum se apropie
îmi ţiuie-n 
urechi
şoapta ce muşcă mărul
rostogolit într-o parte
despărţirea ne priveşte
peste 
umărul timpului rămas...
Notă 1: în cenaclu "junimea digitală".
Notă 2: remarcat de "junimea digitală".
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu